Try to remember a kind of September

E un "La revedere!" in engleza. Niste ganduri in legatura cu inceputul sfarsitului unei etape a vietii; etapa in care am trait multe, in care s-a pus temelia a ceea ce urmeaza.

Enjoy!

Try to remember a kind of September …

It’s been a long time since I have made my first step to another world. I have to admit that I was a little scared, but everything seemed to be alright. And so it was.

Over the past few years I’ve changed a lot, I feel more mature and more prepared for what lies ahead.

Try to remember the kind of September
when life was slow and oh, so mellow.
Try to remember the kind of September
when grass was green and grain was yellow.
Try to remember the kind of September
when you were a tender and callow fellow,
Try to remember and if you remember the follow.

This year is the beginning of an end, it’s the year when we take an important decision about our lives, it’s the year when our future it’s established. Sometimes makes me cry the thought that all this years will be in a few months just a memory, but a memory that will be in my mind until my last day.

I still hear the song you learned us four years ago; I still remember the blue lights that were hanged on top of the blackboard before Christmas. I still remember the carols we used to sing every hour, and that tape recorder that we gave you as a present with our signatures affixed on it. You were one of the teachers that will always remain in our minds, and we’ve told you so many times that we really love you, Mrs. Anica!

I can assure you that I will miss the English lessons when you were telling us stories and teaching us important things about life, when we were listening carols and songs … and when we were supposed to sing them there was only a fade sound because we wanted to sing but haven’t got enough courage. This memory makes me laugh every time I think about it.

I will never forget the day when we went to the theatre with “Oliver’s diary” and we won that prize. That day was really special, you are a great director! I was never afraid to tell you exactly what I think because I know you will understand me. You’ve watched us grow up, and I can’t believe how different we are now than how we were four years ago.

2007 was probably the most important year in my life, and probably the most awesome, because I lived special moments which changed me positively. After all this years I feel more mature and more experienced. In 2008 I have great plans and I will do everything to make my dreams come true because I’m convinced that nothing is impossible. That’s what you told me a few years ago when I was upset, I don’t remember why, but you told me that “nothing is impossible” and you made me be more optimistic.

Do you remember when you told us to make a wish on 31^st January, because it will definitely come true? I did and now I’m waiting… I am sure that it will happen.

In the end I just want to thank you for everything, for all the years you were next to us and I hope that we will be a pleasant memory in your mind. Don’t forget about the kids that were always “Good-bye, teachers!” and the kids that said about you that your are always wearing jelly necklace…

Time is unstoppable, but memories can’t loose themselves, because you will always remember “a kind of September” when we met for the first time…

Deep in December it's nice to remember
although you know the snow will follow…

Deep in December our hearts should remember and follow…

Concluzia?

"Si totusi Dumnezeu exista, eu nu am facut decat sa bat un cui in cosciugul lui."

Charles Darwin

Chiar avem timp...

Fiecare cuvant bine spus e inca o raza pala dinspre soarele gandului.
Fiecare sentiment cutremurator e inca o furtuna calma peste lacul sufletului.
Fiecare zambet sincer e inca o alga rasarita in abisul constiintei.
Fiecare sclipire din ochi e inca o frunza in copacul vietii.
Fiecare lacrima e inca o ploaie curganda in fluviul de ganduri.
Fiecare bataie de inima e o nota pe partiturile din vis.
Fiecare clipa, fiecare minut, fiecare secunda merita traite ca si cand sunt ultimele.
Avem timp pentru toate.


Octavian Paler - Avem timp

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

Frumos.

Primavara aminteste;

Fragment din ceva ce va deveni in curand o carte... ;d

Stă. Stă şi se uită la strada aproape pustie pentru ora asta ... Geamul prăfuit de suflul timpului dă cartierului o notă de vechi. Perdeaua se leagană inocentă pe notele adierilor nocturne. Doi ochi caută neştiutori fantomele trecutului care o bântuie ..

"Only... can make me smile... miles... "; fredona uşor versurile melodiei care o calmau de fiecare data. Luna, sălbatica luna, făclia ce niciodată nu ajunge cenuşă, valsează printre norii înecaţi de fum... Aleea Nr. 13 pare desprinsă dintr-un tablou din alt secol .. e o zi ciudată, dar pentru Ea la fel ca celelalte. Şi norii, speriaţi de monotonia ce domneşte peste lume, încep subit să îşi verse lacrimile reci peste tot, iar ceaţa se spulberă. Scoate mâna timid pe geam; tresare. Respiră zgomotos, fiecare gură de aer invadându-i fiecare părticica din plămâni. Pur şi simplu îi plăcea să fie scăldată în lacrimile eterului... poate trata ploaia cu indiferenţă... poate nici nu o simţea. Poate.