Monday, November 16, 2009

What's love? (...gotta do with it)

Ce naiba e in mintea noastra? In stomacul nostru? Ne dorim sa fie totul asa simplu precum pare, dar e greu sa spui mereu fix ce gandesti sau macar sa iti dai seama ce ar fi bine sa gandesti. Simtim ca vrem sa spunem ceva si na, ca tocmai atunci se goleste mintea si toate cuvintele zboara. Ei, la dracu', punea-ne-am dopuri in ureci si in nas sa nu mai zboare.

Ce n-as da sa existe Mos Craciun cu adevarat si ce ii scriu ca vreau, aia sa faca! E usor, trebuie doar sa spunem, sa se auda, speak out!

Nu sunt o persoana rea, dar nici ingeras; cand are loc reactia, nu ai cum sa te impotrivesti stiintelor exacte (acum "stiinte exacte" pentru ca macar prin asta ma amagesc cu ideea ca se poate explica vag, sau folosindu-ne de un anumit domeniu, nedumerirea mea).


Ce e dragostea: e chimie pura? matematica infinita sau biologie?

E o adunatura de consoane si vocale sau un joc de emotii care are loc de la stomac la creier, in tot corpul si apoi iese pe urechi?

E un foc interior sau apa plata cu gheata la 40 de grade vara?

Ce mi-as dori sa fiu mai smechera ca Einstein si de trei ori mai psihanalista decat Freud sa-mi pot potoli sentimentul de nedumerire.

E un amestec omogen sau o "varza si un ghiveci"? Reactie ireversibila sau H+02?

E o stiinta exacta sau pur si simplu o "ce-o fi, o fi"?

Si culmea, te loveste cand nu te astepti, ca torentiala de vara asta din Mamaia, sau ca infractul miocardic cand ti-e lumea mai draga.

Nu poti sa iti impui sa iubesti, pe cine sa iubesti si pe cine sa nu iubesti.

Am tupeu, fratica! sa ma iau de gagica asta, Dragostea, ca e ca o felina - vine asa usor si pleaca zburlita si cu urechile lipite de cap, cum fac motanii la imperechere, sau pleaca pe pernite si cu coada sus, silentioasa.

Exista dintotdeauna? E un adevar general? O lege a naturii sau un fenomen?

Sau e pur si simplu rezultatul autosugestiei si o farsa a propriului subconstient?
E un reflex? innascut sau dobandit?

E lucrul care te loveste sau te mangaie, te ia in brate si iti invadeaza porii, celulele, neuronii, simturile? De unde vine?

Poate fi cel mai frumos lucru din lume, indispensabil ca apa, dar poate fi si lucrul de care poti dori sa fugi.

E o tornada care iti intra pe urechea dreapta, devasteaza tot si apoi iese pe stanga sau ramane acolo de tot. Sau invers ... cum te prinde, ca Indianu' Talpa-Iute.

E ceva malefic de ii inmoaie pe aia XYY, antidotul pentru cei duri sau e si ea tot un sindrom?
Fie ce-o fi, de ea nu scapam. :d

2 comments:

Dadics said...

ne pocneste, cum te pocneste pe tine inspiratia si mereu uimesti ;d

Ruxandra said...

Chiar nu scapam de ea:)